Conexiunile semnificative sporesc sănătatea și fericirea la orice vârstă și devin din ce în ce mai importante pe măsură îmbătrânim.
Chiar dacă avem nevoie de spațiul propriu și de timpul petrecut doar cu noi înșine, să nu uităm niciun moment că suntem ființe sociale.
Iar studiile ne arată că singurătatea are efecte nocive grave asupra sănătății noastre.
Cercetările arată că singurătatea crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral cu 32% și contribuie în mod semnificativ la declinul cognitiv, inclusiv la demență; totodată relațiile bune ajută la scăderea stresului, la reglarea tensiunii arteriale și la întărirea funcției imunitare.
De asemenea, izolarea crește riscul de deces prematur cu 29% – o rată comparabilă cu fumatul și obezitatea.
Spre deosebire de relațiile de familie, care uneori se simt ca obligații sau implică chiar conflicte nerezolvate, prieteniile sunt voluntare și se bazează pe plăcere reciprocă.
Prietenii oferă libertatea de a fi noi înșine, ne ajută să ne întreținem autonomia și să ne angajăm în activități care mențin atât mintea, cât și corpul active. Aceste legături esențiale conduc, de asemenea, la niveluri mai mari de fericire și la un risc redus de depresie, creând o bază importantă pentru bunăstarea emoțională.
Cu toate acestea, să-ți faci și să păstrezi prieteni nu este întotdeauna ușor.
Cele mai ușoare căi de a dobândi noi prieteni sunt:
- Pornind de la locurile pe care deja le frecventezi (săli de sport sau de lectură, parcuri, grupuri de dans, etc).
- Experimentând lucruri noi pe care mereu ți-ai dorit să le faci (poate un curs de gătit sau călătorii organizate, poate voluntariat sau grupuri de sprijin pentru oamenii singuri, etc).
- Planificând întâlniri săptămânale (chiar și prin video-call) sau/și mesaje zilnice cu oameni care ți se par interesanți și care împărtășesc aceleași valori, principii sau preocupări.
Fiecare poate găsi calea cea mai potrivită pentru a-și face noi prieteni.
Ține doar de noi să ne creăm o calitate cât mai bună a vieții prin cât mai multe resurse care să aducă bucurie și să mențină starea de sănătatea fizică și emoțională.
Bibliografie
Cené, C. W., Beckie, T. M., Sims, M., Suglia, S. F., Aggarwal, B., Moise, N., Jiménez, M. C., Gaye, B., & McCullough, L. D. (2022). Effects of Objective and Perceived Social Isolation on Cardiovascular and Brain Health. Journal of the American Heart Association, 11(16), e026493. https://doi.org/10.1161/JAHA.122.026493
Holt-Lunstad, J., Smith, T. B., & Layton, J. B. (2010). Social Relationships and Mortality Risk: A Meta-analytic Review. PLOS Medicine, 7(7), e1000316. https://doi.org/10.1371/journal.pmed.1000316
Horn, K. (2024). Friendships and Healthier Aging: A Pathway of Connection | Psychology Today. https://www.psychologytoday.com/intl/blog/navigating-social-terrain/202411/friendships-and-healthier-aging-a-pathway-of-connection