\u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i.\u201d<\/p>\n
Daniel Jay Goleman este scriitor, psiholog \u015fi jurnalist \u015ftiin\u0163ific. El a scris pentru The New York Times timp de 12 ani, fiind specializat \u00een psihologie \u015fi neuro\u015ftiin\u0163e. A studiat la Universitatea California din Berkeley \u015fi \u015fi-a luat doctoratul la Universitatea Harvard. Goleman a publicat cartea \u201eEmotional Intelligence\u201d \u00een 1995, la editura Batam Books. Aceasta a fost un best-seller.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, cartea lui Daniel Goleman \u201cInteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103\u201d a fost publicat\u0103 \u00een Bucure\u015fti, de c\u0103tre Editura Curtea Vechea, \u00een anul 2001, fiind tradus\u0103 de Irina Margareta Nistor.<\/p>\n
Cartea sa marcheaz\u0103 o descoperire \u00eensemnat\u0103 \u00een psihologie, analiz\u00e2nd \u015fi punct\u00e2nd importan\u0163a emo\u0163iilor \u00een dezvoltarea \u015fi adaptarea social\u0103 a personalit\u0103\u0163ii umane.
\nGoleman ne demonstreaz\u0103 prin exemple concrete, c\u0103 atunci c\u00e2nd ne con\u015ftientiz\u0103m emo\u0163iile, situa\u0163ia \u00een care suntem devine mai clar\u0103 \u015fi putem dep\u0103\u015fi momentele dificile mai u\u015for. El ne dezv\u0103luie un mod nou de a privi motivele bolilor care ne macin\u0103. Autorul, care a studiat \u00een profunzime \u015fi cunoa\u015fte termenul de IQ \u2013 coeficientul de inteligen\u0163\u0103, care este \u00eenn\u0103scut \u015fi care nu se prea modific\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii (dec\u00e2t poate foarte pu\u0163in) \u00ee\u015fi pune \u00eentrebarea (\u015fi ne face s\u0103 ne-o adres\u0103m \u015fi noi, dac\u0103 \u00eenc\u0103 nu am f\u0103cut-o): De ce unii oameni, aparent mediocri din punct de vedere intelectual, reu\u015fesc \u00een via\u0163\u0103, iar al\u0163ii, cu un IQ ridicat sau foarte ridicat, nu reu\u015fesc nici m\u0103car s\u0103 se adapteze la traiul \u00een societate, nemaipomenind de a avea succes pe plan profesional sau personal?<\/p>\n
A\u015fadar, Goleman a sim\u0163it nevoia de a g\u0103si o explica\u0163ie psihologic\u0103, care acord\u0103 o importan\u0163\u0103 cel pu\u0163in la fel de mare sentimentelor. Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 (EQ) presupune con\u015ftientizarea de sine, autodisciplina \u015fi empatia. Ea este un fel de memorie emo\u0163ional\u0103 a experien\u0163elor prin care am trecut, un ceva (putem s-o numim intui\u0163ie) care ne semnaleaz\u0103 atunci c\u00e2nd am putea decide gre\u015fit, lu\u00e2nd \u00een calcul doar logica \u015fi ra\u0163iunea. Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 poate fi crescut\u0103, cu toate c\u0103 bazele ei se pun \u00een copil\u0103rie, de c\u0103tre persoana primar\u0103 de ata\u015fament, EQ poate fi cultivat\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 \u015fi la v\u00e2rst\u0103 adult\u0103.<\/p>\n
\u00cen prezentarea c\u0103r\u0163ii, Goleman ne anun\u0163\u0103 modul \u00een care a structurat cartea sa.
\nCinci p\u0103r\u0163i \u015fi 16 capitole, astfel:<\/p>\n
Partea \u00eent\u00e2i: \u00een care scoate la iveal\u0103 noi descoperiri ale arhitecturii emo\u0163ionale a creierului, care ofer\u0103 o explica\u0163ie asupra momentelor \u00een care sentimentele cople\u015fesc ra\u0163iunea;<\/p>\n
1. Pentru ce exist\u0103 sentimentele?<\/strong> 2. Anatomia unui blocaj emo\u021bional<\/strong> Partea a doua: cuprinde detalii neurologice, felul \u00een care \u201edotarea neurologic\u0103\u201d ne influen\u0163eaz\u0103 st\u0103p\u00e2nirea emo\u0163iilor, ghicirea sentimentelor celor mai ascunse ale celorlal\u0163i, tratarea cu tact a unei rela\u0163ii.<\/p>\n 3. C\u00e2nd a fi de\u0219tept este o prostie<\/strong> 4. Cunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i<\/strong> 5. \u00cenrobit de patimi<\/strong> 6. Aptitudinea de a st\u0103p\u00e2ni<\/strong> 7. R\u0103d\u0103cinile empatiei<\/strong> 8. Artele sociale<\/strong> Partea a treia: examineaz\u0103 c\u00e2teva diferen\u0163e cheie pe care le genereaz\u0103 EQ: felul \u00een care aceste calit\u0103\u0163i pot \u00eentre\u0163ine cele mai de pre\u0163 rela\u0163ii ale noastre sau cum inexisten\u0163a lor le poate coroda.<\/p>\n 9. Du\u0219mani intimi<\/strong> 10. Conduc\u00e2nd cu inima<\/strong> 11. Minte \u0219i medicin\u0103<\/strong> Partea a patra: descrie lec\u0163iile emo\u0163ionale pe care le \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u00een copil\u0103rie, acas\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103, modeleaz\u0103 circuitele emo\u0163ionale, f\u0103c\u00e2ndu-ne mai u\u015for adaptabili sau inadaptabili la fundamentele inteligen\u0163ei emo\u0163ionale.<\/p>\n 12. Creuzetul familiei – Oaze de oportunit\u0103\u0163i<\/strong> 13. Trauma \u0219i re\u00eenv\u0103\u021barea emo\u021bional\u0103<\/strong> 14. Temperamentul nu este predestinat<\/strong> – Ultima parte: explorez\u0103 hazardul care \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe cei care au e\u015fuat \u00een explorarea emo\u0163iilor, modul \u00een care lipsurile emo\u0163ionale sporesc spectrul de risc.<\/p>\n 15. Costurile analfabetismului emo\u021bional<\/strong> 16. \u0218colarizarea emo\u021biilor<\/strong> Aceast\u0103 carte (care \u00een Statele Unite este un bestseller, la fel \u015fi la noi) ar putea fi privit\u0103 cu ne\u00eencredere de c\u0103tre poporul rom\u00e2n, c\u0103ruia \u00eei lipse\u015fte \u00een mare parte\u00a0tipul de educa\u0163ie descris \u00een carte. De\u015fi acest tip de inteligen\u0163\u0103, cea emo\u0163ional\u0103, este subiectul multor cursuri (scumpe) pl\u0103tite de diverse firme pentru angaja\u0163ii lor (\u00een special manageri), informa\u0163ia pe care Daniel Goleman \u00eencearc\u0103 s\u0103 o intermedieze \u00ee\u015fi va face cu greu loc \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din \u0163ara noastr\u0103. Consider c\u0103 este foarte important\u0103 \u00eensu\u015firea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea informa\u0163iei, fapt ce ne-ar ajuta mult. Cel pu\u0163in \u00een vederea ob\u0163inerii unei experien\u0163e de \u015fofat mult mai pl\u0103cute dec\u00e2t \u00een momentul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n Recenzie “Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103” – Daniel Jay Goleman<\/p>\n
\nFiecare emo\u021bie \u00een parte ne ofer\u0103 o dorin\u021b\u0103 distinct\u0103 de a reac\u021biona, de a o lua pe calea cea bun\u0103 \u00een abordarea provoc\u0103rilor vie\u021bii. Situa\u021biile dificile s-au tot repetat de-a lungul evolu\u021biei oamenilor, valoarea supravie\u021buirii repertoriului nostru emo\u021bional a fost atestat\u0103 de faptul c\u0103 s-au imprimat \u00een structura noastr\u0103 nervoas\u0103, precum ni\u0219te automatisme ale sufletului omenesc.<\/p>\n
\nNucleul amigdalian are la oameni forma unui m\u0103nunchi de migdale \u0219i este format din structuri conectate ce se fl\u0103 \u00een creier, \u00een spatele inelului limbic.
\nHipocampul \u0219i nucleul amigdalian erau cele 2 zone cheie ale \u201ecreierului nasului\u201d, care au dat na\u0219tere cortexului \u0219i neocortexului. Dac\u0103 nucleul amigdalian este desp\u0103r\u021bit de restul creierului, rezultatul conduce la \u201eorbire afectiv\u0103\u201d.<\/p>\n
\nJudy, \u00een v\u00e2rst\u0103 de patru ani, de\u015fi este un copil retras, poate identifica cu u\u015furin\u0163\u0103 rela\u0163iile de prietenie dintre colegii ei de gr\u0103dini\u0163\u0103, \u015ftie cine pe cine place \u015fi cine se joac\u0103 cu cine. Aceste abilit\u0103\u0163i, care de multe ori nu sunt de\u0163inute nici de adul\u0163i, \u00eei promit feti\u0163ei un viitor str\u0103lucit \u00een domeniul v\u00e2nz\u0103rilor, al managementului sau al diploma\u0163iei. \u00cens\u0103 ea este un copil norocos, p\u0103rin\u0163ii ei au dus-o la gr\u0103dini\u0163a Eliot-Pearson \u00een cadrul c\u0103reia se desf\u0103\u015foar\u0103 programul Spectrum, care este o program\u0103 interna\u0163ional\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, specializat\u0103 pe identificarea diverselor tipuri de inteligen\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen cadrul acestui capitol, autorul trateaz\u0103 leg\u0103tura dintre problemele neurologice \u015fi lipsa emo\u0163iilor: aparent este vorba de o deconectare dintre sistemul limbic \u015fi neocortex. Al\u0163i pacien\u0163i s-au trezit f\u0103r\u0103 memorie emo\u0163ional\u0103 datorit\u0103 afect\u0103rii lobilor prefrontali. Ace\u0163i oameni \u015fi-au pierdut capacitatea de a ac\u0163iona intuitiv sau emo\u0163ional (\u00een func\u0163ie de propriile preferin\u0163e), ei put\u00e2nd argumenta doar logic \u00een favoarea sau defavoarea unei ac\u0163iuni, dar nemaiput\u00e2nd decide prin prisma experien\u0163elor anterioare.<\/p>\n
\nAcest capitol trateaz\u0103 m\u00e2nia. De unde vine \u015fi unde ne duce. Dac\u0103 triste\u0163ea este o emo\u0163ie evitat\u0103 de majoritatea omenilor, m\u00e2nia (\u00een mod ciudat) nu este, uneori este chiar c\u0103utat\u0103 \u015fi consumat\u0103 cu nesa\u0163 p\u00e2n\u0103 la urma pic\u0103tur\u0103. Scenele parc\u0103 rupte din cotidianul rom\u00e2nesc descriu cum ne inducem starea de m\u00e2nie \u015fi care sunt benficiile ei. Se spune despre catharsis \u2013 adic\u0103 desc\u0103rcarea m\u00e2niei prin manifest\u0103ri specifice – c\u0103 ne-ar face foarte bine, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u015fi contraargumente. S-a descoperit chiar c\u0103 desc\u0103rcarea m\u00e2niei conduce la prelungirea st\u0103rii de m\u00e2nie, \u00een pofida senza\u0163iei de \u201e\u00eendreptare a r\u0103ului\u201d pe care \u0163i-o d\u0103 desc\u0103rcarea m\u00e2niei.<\/p>\n
\nOptimismul, marele motivator. Optimismul \u0219i speran\u021ba constituie \u00een opinia autorului un orizont de a\u015fteptare, conform c\u0103ruia, de regul\u0103, problemele se rezolv\u0103 \u00een final \u00een via\u0163a, chiar dac\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103m obstacole \u015fi frustr\u0103ri.
\nTransa: Oamenii care ajung s\u0103 exceleze \u00een via\u0163\u0103 \u00eentr-un anumit domeniu descriu c\u0103 atunci c\u00e2nd sunt complet absorbi\u0163i de activitatea pe care o desf\u0103\u015foar\u0103, intr\u0103 \u00eentr-o stare similar\u0103 transei. La o asemenea stare se ajunge atunci c\u00e2nd activitatea respectiv\u0103 este st\u0103p\u00e2nit\u0103 foarte bine, \u015fi \u2013 foarte important \u2013 c\u00e2nd ea este f\u0103cut\u0103 cu pl\u0103cere.<\/p>\n
\nEmpatia se construie\u015fte pe con\u015ftientizarea de sine: cu c\u00e2t suntem mai \u00een contact cu propriile noastre sentimente, cu at\u00e2t ne putem da seama mai u\u015for ce simt persoanele din jurul nostru. Emo\u0163iile se manifest\u0103 mai pu\u0163in prin vorbe, mai mult prin limbajul non-verbal. De aceea, indicii precum tonul, privirea, tremurul etc. ne spun mult mai multe despre starea emo\u0163ional\u0103 a cuiva, dec\u00e2t o sut\u0103 de cuvinte.<\/p>\n
\nCameleonii sociali sunt acei oameni, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 impresioneze pe oricine din jurul lor, doar pentru a se face pl\u0103cu\u0163i de c\u0103tre ace\u015ftia. Uneori, ace\u015ftia risc\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 leg\u0103tura cu propriile lor emo\u0163ii. Ei exceleaz\u0103 \u00een domenii precum: diploma\u0163ie, avocatur\u0103, actorie, politic\u0103, v\u00e2nz\u0103ri. La polul opus se afl\u0103 cei care \u00ee\u015fi utilizeaz\u0103 rafinarea social\u0103 pentru a-\u015fi men\u0163ine \u015fi a fi \u00een concordan\u0163\u0103 cu adev\u0103ratele lor sentimente, a fi ei \u00een\u015fi\u015fi, f\u0103r\u0103 a le p\u0103sa prea mult de consecin\u0163ele sociale.<\/p>\n
\nR\u0103d\u0103cina diferen\u0163elor emo\u0163ionale dintre partener \u015fi partener\u0103 se afl\u0103 \u00een copil\u0103rie, \u00een cele dou\u0103 lumi emo\u0163ionale diferite \u00een care cresc fetele \u015fi b\u0103ie\u0163ii. P\u0103rin\u0163ii discut\u0103 mai degrab\u0103 cu fiicele lor despre emo\u0163ii (cu excep\u0163ia m\u00e2niei), folosesc mai multe cuvinte emo\u0163ionale atunci c\u00e2nd vorbesc cu fiicele lor \u015fi afi\u015feaz\u0103 o gam\u0103 mai larg\u0103 de emo\u0163ii atunci c\u00e2nd interac\u0163ionez\u0103 cu sugarii de gen feminin, dec\u00e2t cu sugarii de gen masculin. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 13 ani, strategiile fetelor \u00een privin\u0163a confrunt\u0103rilor \u00eencep s\u0103 se deosebeasc\u0103 de ale b\u0103ie\u0163ilor. \u00cen timp ce ele \u015fi le rafineaz\u0103 (folosind b\u00e2rfele \u015fi r\u0103zbun\u0103rile indirecte) ei prefer\u0103 confruntarea direct\u0103. Dac\u0103 un b\u0103iat se r\u0103ne\u015fte \u00een timpul jocului, ceilal\u0163i se a\u015fteapt\u0103 de la el s\u0103 se dea la o parte \u015fi s\u0103 lase jocul s\u0103 continue, dar dac\u0103 o fat\u0103 se r\u0103ne\u015fte, celelalte \u00eei sar \u00een ajutor, acesta fiind modul de rela\u0163ionare specific femeilor, form\u00e2nd o re\u0163ea complex\u0103 de \u00eentr-ajutorare. A\u015fadar, femeia intr\u0103 \u00een c\u0103snicie cu rolul de administrator emo\u0163ional, dar pentru b\u0103rbat acest lucru conteaz\u0103 mai pu\u0163in. Atingerea unui consens privind rezolvarea problemelor de cuplu este privita ca fiind cheia succesului unui mariaj, nu rezolvarea \u00een sine conteaz\u0103, ci modul \u00een care cuplul discut\u0103 despre aceste probleme \u015fi \u00een care se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 ac\u0163ioneze pentru rezolvarea lor, abord\u00e2nd emo\u0163ii dificile.<\/p>\n
\nStresul \u00eei proste\u015fte pe oameni. A \u015fti s\u0103 conduci nu \u00eenseamn\u0103 a \u015fti s\u0103 domini, ci a \u015fti s\u0103-i convingi pe oameni s\u0103 munceasc\u0103.
\nArta de a critica:
\na) Fii la obiect.
\nb) Ofer\u0103 o solu\u0163ie.
\nc) Fii prezent.
\nd) Fii sensibil.
\nCheia reu\u015fitei unui grup cu IQ ridicat const\u0103 \u00een armonizarea sa social\u0103.<\/p>\n
\nUn renumit chirurg de la Universitatea Stanford afirma c\u0103 dac\u0103 un pacient intr\u0103 \u00een panic\u0103 \u00eenaintea opera\u0163iei, el anuleaz\u0103 opera\u0163ia, exist\u00e2nd riscul ca acel pacient s\u0103 fac\u0103 complica\u0163ii pe parcursul opera\u0163iei.
\nExplica\u0163ia este simpl\u0103: panica \u015fi anxietatea cresc tensiunea \u015fi atunci s\u00e2ngerarea este mai intens\u0103 c\u00e2nd se face incizia. Dac\u0103 exist\u0103 o depresie netratat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 o alt\u0103 boal\u0103 (fizic\u0103), netratarea ei cre\u015fte semnificativ riscul de deces al pacien\u0163ilor. \u00cen schimb, optimismul \u015fi speran\u0163a au efecte vindec\u0103toare.<\/p>\n
\nSute de studii arat\u0103 c\u0103 felul \u00een care trateaz\u0103 p\u0103rin\u0163ii copiii (cu indiferen\u0163\u0103 sau c\u0103ldur\u0103, folosind disciplin\u0103 aspr\u0103 sau \u00een\u0163elegere empatic\u0103) are consecin\u0163e profunde \u015fi pe termen lung pentru via\u0163a emo\u0163ional\u0103 a copilului.<\/p>\n
\nAdrenalina \u015fi noradrenalina sunt dou\u0103 substan\u0163e secretate \u00een creier atunci c\u00e2nd omul este \u00eentr-un moment de criz\u0103, mobiliz\u00e2ndu-l. Ele dau o for\u0163\u0103 special\u0103 amintirilor. \u00cen cazul tulbur\u0103rii de stres posttraumatic, se secret\u0103 doze mari din aceste substan\u0163e, ca reac\u0163ie la situa\u0163iile poten\u0163ial periculoase. Dac\u0103 cineva \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se team\u0103 de ceva printr-un reflex condi\u0163ionat, frica dispare \u00een timp. Vindecarea are loc prin dou\u0103 metode: retr\u0103irea evenimentului traumatizant \u015fi diminuarea anxiet\u0103\u0163ii, \u015fi darea unei alte semnifica\u0163ii unei tragedii.<\/p>\n
\nOamenii care au o activitate mai intens\u0103 \u00een lobul frontal st\u00e2ng sunt mai veseli dec\u00e2t cei care au o activitate mai intens\u0103 \u00een lobul frontal drept, firi posace \u015fi u\u015for de dobor\u00e2t de greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii.<\/p>\n
\nAgresivitatea poate fi tratat\u0103 comportamental. Universitatea Duke a organizat un program experimental de reeducare a b\u0103ie\u0163ilor agresivi. Ace\u015ftia au fost \u00eendemna\u0163i s\u0103 aib\u0103 alte comportamente dec\u00e2t cele agresive, f\u0103r\u0103 a pierde controlul asupra situa\u0163iei care le-a provocat agresivitatea, dar \u015fi f\u0103r\u0103 a-\u015fi pierde stima de sine. Ace\u015fti copii au fost verifica\u0163i \u015fi la v\u00e2rste mai mari, mul\u0163i dintre ei nu se apucaser\u0103 de droguri sau b\u0103utur\u0103, precum cei care nu au beneficiat de acest program. Pre\u0163ul lumii moderne: un num\u0103r tot mai mare de depresii, \u00eencep\u00e2nd de la v\u00e2rste din ce \u00een ce mai fragede. Tulbur\u0103rile de alimenta\u0163ie au \u015fi ele la baz\u0103 o proast\u0103 capacitate emo\u0163ional\u0103. Dob\u00e2ndirea capacit\u0103\u0163ii de a ameliora anxietatea, de a sc\u0103pa de depresie \u015fi de starea de furie, reduc din start nevoia de a consuma droguri sau alcool pentru calmarea acestora.<\/p>\n
\nKaren Stone McCown: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura nu se poate face izolat de sentimentele copiilor. Alfabetizarea emo\u0163ional\u0103 este la fel de important\u0103 precum \u00eenv\u0103\u0163area matematicii \u015fi a cititului.\u201d Karen Stone este creatoarea programei de \u015etiin\u0163\u0103 a Sinelui \u015fi fondtoare a Nueva School. Orele de \u015etiin\u0163\u0103 a Sinelui sunt at\u00e2t un program de \u00eenv\u0103\u0163are a emo\u0163iilor, dar \u015fi un fel de terapie \u00een grup pentru elevi. Grijile care \u00eei obsedeaz\u0103 seara pe elevi pot deveni subiecte de discu\u0163ie \u00een cadrul acestor ore.<\/p>\n