<\/p>\n\n\n\n
Ce este ata\u0219amentul din punct de vedere psihologic?<\/p>\n\n\n\n
Nevoia de ata\u0219ament este una dintre nevoile de baz\u0103 ale nou-n\u0103scutului. <\/p>\n\n\n\n
Stilul de ata\u0219ament <\/p>\n\n\n\n
– se formeaz\u0103 \u00een func\u021bie de modalitatea \u00een care mama sau persoana semnificativ\u0103 de \u00eengrijire a r\u0103spuns acestei nevoi.<\/p>\n\n\n\n
– se formeaz\u0103 \u00een primii ani de via\u021b\u0103 \u0219i, de regul\u0103, se manifest\u0103 similar la maturitate, \u00een rela\u021biile intime, dar \u0219i \u00een modul \u00een care adultul mai t\u00e2rziu se raporteaz\u0103 la propriul copil.<\/p>\n\n\n\n
Dar ce este \u201eata\u0219amentul\u201d?<\/p>\n\n\n\n
Bowlby a definit ata\u0219amentul ca fiind cea mai profund\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre dou\u0103 fiin\u021be. <\/p>\n\n\n\n
Acest tipar rela\u021bional se creeaz\u0103 \u00eenc\u0103 din primii ani de via\u021b\u0103, prin apropierile, comportamentele \u0219i interac\u021biunile repetate pe care copilul le prime\u0219te de la p\u0103rinte, \u00een special de la mam\u0103.
<\/p>\n\n\n\n
\u00cen func\u021bie de aceast\u0103 rela\u021bionare primar\u0103, copilul poate dezvolta dou\u0103 tipuri de ata\u0219ament:<\/p>\n\n\n\n
Ata\u0219amentul nesigur<\/strong> poate fi: evitant<\/em><\/strong>,<\/em> rezistent<\/em> <\/strong>sau dezorganizat<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n\n\n\n La copil<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n Ata\u0219amentul sigur<\/strong> este capacitatea de conectare potrivit\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103 cu cel\u0103lalt \u0219i se caracterizeaz\u0103 prin \u00eencredere, comportamente adaptate pentru fiecare situa\u021bie \u00een parte \u0219i credin\u021ba c\u0103 o persoan\u0103 este demn\u0103 de iubire. Pentru c\u0103 de cele mai multe ori mama a intuit \u0219i i-a \u00eendeplinit nevoile, copilul cu ata\u0219ament sigur dezvolt\u0103 atitudini rela\u021bionale pozitive \u0219i este mai pu\u021bin anxios la o desp\u0103r\u021bire temporar\u0103 de p\u0103rinte.<\/p>\n\n\n\n \u2733\ufe0fATA\u0218AMENTUL SECURIZANT ESTE UN PREDICTOR AL SUCCESULUI \u00ceN RELA\u021aII, DAR \u0218I AL SUCCESULUI ACADEMIC!\u2733\ufe0f<\/strong><\/p>\n\n\n\n Copilul cu ata\u0219ament evitant<\/strong> are tendin\u021ba de a nu c\u0103uta o interac\u021biune cu mama (sau cu persoana primar\u0103 de \u00eengrijire) \u0219i ajunge s\u0103 o ignore de\u0219i pare c\u0103 arat\u0103 c\u0103 nu are nicio problem\u0103 la separarea de aceasta. <\/p>\n\n\n\n Cum se ajunge aici? De obicei, p\u0103rintele a neglijat \u00een mod repetat nevoile fire\u0219ti ale copilului de a fi apropiat \u0219i conectat fizic \u0219i emo\u021bional. Astfel copilul a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 mama nu este acolo pentru el, c\u0103 nu \u00eel ia \u00een bra\u021be atunci c\u00e2nd are nevoie \u0219i se retrage din rela\u021bia cu ea pentru a nu mai suferi dezam\u0103giri. Iar copilul poate internaliza credin\u021ba c\u0103 nu poate depinde de altcineva \u0219i \u00eei este greu s\u0103 se apropie cu adev\u0103rat de o alt\u0103 persoan\u0103.<\/p>\n\n\n\n Copilul cu ata\u0219ament rezistent <\/strong>poate prezenta un comportament dependent, dar, \u00een acela\u0219i timp \u00ee\u0219i poate respinge mama c\u00e2nd aceasta \u00eencearc\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze. Astfel, copilul nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 dezvolte niciun fel de sentiment de siguran\u021b\u0103 \u0219i are dificult\u0103\u021bi \u00een explorarea mediului. <\/p>\n\n\n\n Cum se ajunge aici? De obicei, p\u0103rintele nu a r\u0103spuns consistent la nevoile copilului iar acesta dezvolt\u0103 un tipar de interac\u021biune nesigur, nelini\u0219tit \u0219i de dependen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103. <\/p>\n\n\n\n Ata\u0219amentul dezorganizat <\/strong>este observat la copiii care prezint\u0103 comportamente contradictorii, dezorganizate sau dezorientate \u00een interac\u021biunea cu mama. Cei mai mul\u021bi dintre copiii cu un astfel de ata\u0219ament au un istoric de abuz \u0219i pot manifesta team\u0103 \u00een prezen\u021ba p\u0103rintelui.<\/p>\n\n\n\n La adult<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen procesul cre\u0219terii, ne dezvolt\u0103m propriul tipar de ata\u0219ament bazat \u00eens\u0103, \u00een mare parte, pe stilul de ata\u0219ament dob\u00e2ndit \u00een copil\u0103ria mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Persoanele cu ata\u0219ament sigur <\/strong>au o stim\u0103 de sine s\u0103n\u0103toas\u0103, sunt con\u0219tiente de propriile vulnerabilit\u0103\u021bi \u0219i le accept\u0103 ca atare, au o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de sine \u0219i fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, pot dezvolta rela\u021bii bazate pe \u00eencredere reciproc\u0103. Chiar dac\u0103 au experien\u021be rela\u021bionale negative, aceste persoane reu\u0219esc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 obiective \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 atitudinea pozitiv\u0103 cu privire la rela\u021bii \u00een general. <\/p>\n\n\n\n Cei care au un stil de ata\u0219ament evitant<\/strong> au dificult\u0103\u021bi \u00een a avea rela\u021bii bazate pe intimitate emo\u021bional\u0103, prefer\u0103 singur\u0103tatea \u0219i au greut\u0103\u021bi \u00een a vorbi despre emo\u021biile sale (\u00een special despre cele negative). De cele mai multe ori, de\u0219i are o bun\u0103 stim\u0103 de sine, ace\u0219tia \u00eei privesc pe ceilal\u021bi cu ne\u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n Ata\u0219amentul anxios <\/strong>la adult se manifest\u0103 prin stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 \u0219i \u00eencercarea constant\u0103 de a c\u00e2\u0219tiga aprobarea \u0219i validarea din partea persoanelor semnificative. Persoana cu un astfel de ata\u0219ament simte adesea o team\u0103 de abandon, \u0219i, de\u0219i se implic\u0103 \u00een rela\u021bii intime, are nevoie de asigur\u0103ri constante c\u0103 este iubit\u0103 \u0219i este preocupat\u0103 de a nu-\u0219i pierde partenerul. Dac\u0103 nu crede c\u0103 este suficient de important\u0103, persoana cu ata\u0219ament anxios poate avea tendin\u021be posesive sau de gelozie.<\/p>\n\n\n\n Ata\u0219amentul ambivalent <\/strong>este o combina\u021bie \u00eentre evitant \u0219i anxios. Persoana cu un astfel de tipar de ata\u0219ament evit\u0103 s\u0103 se implice \u00een rela\u021bii intime \u0219i s\u0103-\u0219i exprime vulnerabilitatea, dar are \u0219i nevoie de aten\u021bia, iubirea \u0219i validarea constant\u0103 din partea partenerului. Are dificult\u0103\u021bi \u00een gestionarea emo\u021biilor \u0219i uneori reac\u021bii imprevizibile. <\/p>\n\n\n\n Chiar dac\u0103 cei mai mul\u021bi oameni nu \u00ee\u0219i schimb\u0103 stilul nesigur de ata\u0219ament pe parcursul vie\u021bii, vestea bun\u0103 este c\u0103 acesta se poate modifica astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 mai pu\u021bin nesigur \u0219i mai pu\u021bin dependent \u00een rela\u021bia cu cel\u0103lalt. Terapia este solu\u021bia, dar \u0219i rela\u021bionarea cu un partener care are un stil sigur de ata\u0219ament poate ajuta la schimbare.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2teva c\u0103i de vindecare:<\/p>\n\n\n\n – \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 fii asertiv<\/p>\n\n\n\n – vindec\u0103 ru\u0219inea \u0219i cre\u0219te stima de sine<\/p>\n\n\n\n – identific\u0103 \u0219i exprim\u0103 \u00een mod asertiv nevoile emo\u021bionale<\/p>\n\n\n\n – accept\u0103-te pe tine \u0219i pe ceilal\u021bi a\u0219a cum sunt<\/p>\n\n\n\n – \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 te auto-reglezi<\/p>\n\n\n\n – \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 rezolvi conflictele. <\/p>\n\n\n\n Un ata\u0219ament sigur <\/strong><\/p>\n\n\n\n – ne face s\u0103 devenim autonomi \u0219i \u00een acela\u0219i timp mai capabili de intimitate s\u0103n\u0103toas\u0103. <\/p>\n\n\n\n – ne face mai independen\u021bi chiar dac\u0103 depindem de cel\u0103lalt \u00een rela\u021bie.<\/p>\n\n\n\n – ne face mai \u00eencrez\u0103tori \u00een for\u021bele proprii \u0219i mai preg\u0103ti\u021bi \u00een a avea rela\u021bii potrivite \u0219i hr\u0103nitoare emo\u021bional. Ata\u0219amentul nesigur s-a deprins \u00een rela\u021bia cu o persoan\u0103 semnificativ\u0103!<\/p>\n\n\n\n A\u0218ADAR<\/p>\n\n\n\n Schimbarea se poate face doar<\/strong> \u00een rela\u021bia cu o persoan\u0103 semnificativ\u0103 care are un ata\u0219ament sigur: psiholog, partener sau prieten foarte apropiat!<\/p>\n\n\n\n Este dificil de schimbat tiparul primar de ata\u0219ament, dar, dac\u0103 vrei cu adev\u0103rat, se poate!<\/p>\n\n\n\n Cu \u00eencredere \u00een resursele psihicului uman \u0219i \u00een capacitatea acestuia de a ajunge la o stare de bine,<\/p>\n\n\n\n Simona<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n