Analiza viselor

Mulți ne-am pus întrebarea dacă visele au un corespondent în realitate, dacă visele sunt un mod al inconștientului de a comunica. Nu există un mod universal valabil de interpretare a visului. Pentru fiecare, visul este o amprentă proprie, ce trebuie descifrată ținând cont de realitatea, dorințele, nevoile, simbolistica și amintirile personale.

“Transformarea gândurilor latente ale visului în conţinutul manifest al visului merită întreaga noastră atenţie ca fiind exemplul devenit mai întâi cunoscut de transpunere a unui material psihic dintr-un mod de exprimare în celălalt, dintr-un mod de exprimare care ne este ușor de înţeles în altul, la a cărui înţelegere putem accede abia prin îndrumare și efort, cu toate că și el trebuie să fie recunoscut ca fiind un produs al activităţii noastre mentale.

Luându-se în considerare relaţia dintre conţinutul latent și cel manifest al visului, visele se pot încadra în trei categorii.

Putem să distingem mai întâi acele vise care au sens și totodată sunt inteligibile, adică permit fără vreo altă dificultate o inserare în viaţa noastră psihică. Există multe astfel de vise; sunt de cele mai multe ori scurte și nu ne prea par în general demne de remarcat, pentru că nu conţin nimic care să producă mirare sau surprindere. Existenţa lor este de altfel un puternic argument împotriva teoriei care explică apariţia visului prin activitatea izolată a unor grupuri de celule cerebrale; le lipsesc toate caracteristicile unei activităţi psihice diminuate sau fragmentate, și totuși nu protestăm niciodată contra caracterului lor de vise și nu le confundăm cu produsele stării de veghe.

O a doua grupă o alcătuiesc acele vise care sunt în sine, ce-i drept, coerente și au un sens clar, dar surprind, pentru că nu știm cum să catalogăm în viaţa noastră psihică acest sens. Avem de-a face cu un atare caz dacă visăm, de pildă, că o rudă îndrăgită a murit de ciumă, iar noi nu avem niciun motiv pentru a ne aștepta la așa ceva, pentru o asemenea îngrijorare sau presupunere și ne întrebăm miraţi: cum de-am ajuns la această idee?

În fine, în cea de-a treia grupă se încadrează acele vise cărora le lipsesc ambele, sens și inteligibilitate, și care ne apar incoerente, confuze și absurde. Majoritatea covârșitoare a produselor visării noastre prezintă aceste caracteristici care au stat la baza desconsiderării viselor și a teoriei medicale despre activitatea psihică limitată. Mai cu seamă că în compoziţiile onirice mai lungi și mai complicate sunt numai rareori absente semnele cele mai evidente de incoerenţă.

Contrastul dintre conţinutul manifest și cel latent al visului este în mod evident important numai pentru visele din a doua categorie și, mai cu seamă, din a treia categorie. Aici găsim enigmele care dispar abia când înlocuim visul manifest prin conţinutul latent al gândurilor.”

În analiza viselor copiilor, lucrurile sunt (aparent) simple. Copiii continuă prin vis dorințele, lucrurile neîmplinite din timpul zilei sau ceea ce presupun ei că se va întâmpla ulterior (bine sau rău); toate cu un anumit grad de încărcare emoțională. De ce să presupunem că visele adulților ar fi complet diferite?

Viselele repetitive, visele aparent absurd, fiecare au un grăunte de real în ele, iar analiza lor ar trebui începută din acel punct pentru a desprinde mai apoi, pas cu pas, mesajul pe care inconștientul ni-l transmite. Câteodată descifrarea unui vis poate aduce cu ea, rezolvarea unei probleme, eliberarea unor emoții sau chiar o mai bună cunoaștere de sine. Important este să ne permitem (sau să avem curiozitatea) să le descoperim.

 

Bibliografie: Freud, S. (2011). Despre vis. Editura Trei

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *