Recuperarea din dependenţa de alcool, droguri sau jocuri de noroc

Ce poţi face după ce îţi propui să renunţi la alcool, droguri sau jocuri de noroc?

De┼či unii dependen┼úi par s─â nu fie foarte preocupa┼úi de obiectul dependen┼úei lor, acesta este de fapt o prioritate a vie┼úii lor, dup─â care se ocup─â de celelalte probleme. Adic┼úia este o rela┼úie exclusiv─â cu drogul, rezult├ónd faptul c─â alte contacte sau rela┼úii sunt periferice sau secundare. Rela┼úia pe care dependentul o are cu drogul serve┼čte at├ót la evita alte senza┼úii, c├ót ┼či la a construi o ├«ncercare de supravie┼úuire plin─â de sens.

Trebuie s─â fii con┼čtient de faptul c─â dependen┼úa ta a umplut un gol, care va r─âm├óne ┼či dup─â abstinen┼ú─â, ceea ce ├«┼úi va face via┼úa grea ├«n continuare, mai ales atunci c├ónd e┼čti abstinent. Pentru a umple acest gol este util─â ├«nceperea unei psihoterapii, probabil c─â pe un termen mediu sau lung. Atunci c├ónd te vei decide s─â ├«ncepi procesul de vindecare, pune-┼úi urm─âtoarele ├«ntreb─âri:

1. În ce stadiu al dependenţei ai ajuns?

a? Evitarea – ├Än acest stadiu al dependen┼úei, consumul sau practicarea jocurilor reduce excita┼úia normal─â sim┼úit─â ├«n cazul cunoa┼čterii oamenilor. Ceea ce nu se mai simte este – sau este ├«ntrerupt sau diminuat ├«n intensitate – este complexul normal de senza┼úii pe care le sim┼úim la ├«nceputul unei experien┼úe. Ar putea fi exemplul unui elev de liceu care merge la prima petrecere ┼či care descoper─â c─â teama de a fi respins ┼či observat poate fi redus─â cu ajutorul b─âuturii.

b? Men┼úinerea – ├Än acest stadiu, consumatorii ├«ncearc─â s─â-┼či men┼úin─â senza┼úia de confort ob┼úinut─â ini┼úial prin intermediul alcoolului, drogurilor sau jocului. Acest sentiment de control poate fi unul interior sau pe plan interpersonal (cu al┼úii) sau ambele. Dependentul ├«ncearc─â s─â men┼úin─â sentimentele constante de bine sau de ├«ncredere produse de obiectul dependen┼úei.

c? Figuri noi care se reduc – ├Än acest moment, dependentul este mai pu┼úin tolerant fa┼ú─â de energia ┼či pl─âcerea situa┼úiilor lor, acum ├«┼či dore┼čte situa┼úii familiare, predictibile. Consumatorul se obi┼čnuie┼čte s─â ├«ngr─âdeasc─â energia cresc─âtoare a senza┼úiilor ┼či a aten┼úiei. Treptat, situa┼úiile noi sunt respinse ca fiind intolerabile, “prea mult”. Se men┼úine un pseudocontact sau o pseudostimulare. ├Än mod paradoxal, dependentul tr─âie┼čte fiecare nou─â intoxicare ca stimulativ─â, de┼či nu exist─â nicio experien┼ú─â nou─â, nu apar figuri noi. Dependentul nu poate acorda aten┼úie altor figuri (rela┼úii, responsabilit─â┼úi profesionale, grija de sine).

d? ├Ängustarea – Pe m─âsur─â ce procesul adictiv progreseaz─â, experien┼úa dependentului devine mai ├«ngust─â cre├ónd un mediu s─âr─âc─âcios. Contactele ┼či nevoile, senza┼úiile interne ┼či ideile noi devin mai pu┼úine. Experien┼úa se concentreaz─â din ce ├«n ce mai mult pe lumea intern─â a dependentului. Dependentul nu mai deschide por┼úile c─âtre nou ┼či necunoscut. Aceast─â lume ├«ngustat─â este greu de men┼úinut, deoarece toleran┼úa la drog cre┼čte, iar via┼úa ├«ncepe s─â se pr─âbu┼čeasc─â. Gama emo┼úionala a dependentului este restr├óns─â la furie, fric─â ┼či nevoia de consum.

e? Cicluri ├«ntrerupte, promisiuni ├«nc─âlcate┬á– Locurile de munc─â se pierd, c─âs─âtoriile se destram─â, oportunit─â┼úi importante sunt ratate, rela┼úiile sunt uitate. Adesea, dependentul ├«┼či spune: Oricum nu mi-a pl─âcut niciodat─â cu adev─ârat acest loc de munc─â … om … apartament … ora┼č. Ru┼činea ├«n cre┼čtere trebuie contracarat─â prin negare ┼či ra┼úionalizare. Dependentul ├«┼či dore┼čte ├«ndep─ârtarea de sentimentele func┼úionale de remu┼čcare ┼či dor care apar atunci c├ónd nu este intoxicat. Fiecare episod de consum creeaz─â ┼či mai multe probleme comportamentale (accidente, certuri, ├«nt├ólniri ratate) ┼či sentimente negative.

f? Colapsul inevitabil – C─âzut mort de beat – sentimentul de neajutorare ├«n fa┼úa lumii, incapabilitatea de a face fa┼ú─â emo┼úional sau fizic mediului. Este un moment de decizie, care poate ap─ârea repetat. Po┼úi intra ┼či ie┼či din ┼či ├«n aceast─â stare de colaps ani de zile. Cu c├ót alcoolicii sau dependen┼úii petrec mai mult timp ├«n aceast─â faz─â, cu at├ót le este mai greu s─â-┼či imagineze o via┼ú─â f─âr─â drog.

2. Cum ai început să bei/consumi/joci? Când?

3. Ce beneficii ├«┼úi aduce dependen┼úa ta? (d.ex. uitarea unor experien┼úe dureroase, cre┼čterea stimei de sine, o ocupa┼úie etc.)

4. De ce experienţă fugi? (intimitate, durere etc.)

5. De ce vrei totu┼či s─â renun┼úi? – Acest motiv trebuie c─âtat, g─âsit ┼či re┼úinut. El poate constitui un punct de sprijin atunci c├ónd tenta┼úia de a reveni la vechile obiceiuri te chinuie.

6. Care este sensul ┼či scopul vie┼úii tale?

R─âspunsul la aceste ├«ntreb─âri, ├«mpreun─â cu demersul terapeutic te pot ajuta s─â r─âm├ói abstinent ┼či s─â umpli golul din interiorul t─âu cu altceva, dec├ót alcool, droguri sau senza┼úiile date de jocurile de noroc.

Bine├«n┼úeles c─â, mai presus de toate, st─â dorin┼úa ta arz─âtoare de a ├«┼úi ├«mbun─ât─â┼úi via┼úa. Dac─â ai nevoie de ajutor, ├«┼úi stau la dispozi┼úie. Sun─â pentru o programare la 0735 655 894 – Cristina Anghel!

Bibliografie: Terapia dependen┼úelor –┬áAb─ârd─âri ale recuper─ârii pe termen lung –┬áMichael Craig Clemmens