Influenţa mediului asupra depresiei în perioada maternităţii

Depresia post-natală este o tulburare emoțională des întâlnită în ultimii ani care le poate afecta pe unele femei dupa naștere. Uneori această depresie are efecte negative atât asupra mamei, dar și asupra copilului nou-născut sau asupra celorlalți membri ai familiei. Nașterea unui copil presupune schimbări radicale în stilul de viață al părinților. Astfel, persoana care îngrijește nou-născutul (de obicei mama) se poate simți copleșită de noile responsabilități induse de îngrijirea unui copil, de posibila anxietate în legătură cu faptul că nu va fi o mamă bună și de perspectiva ca aceasta să fie desfășurarea vieții ei de acum înainte. În plus, mama se poate confrunta și cu un sentiment apăsător și constant de pierdere a identității sale față de cine era înainte de naștere

În unele familii, se obișnuiește ca mama să primească un ajutor fizic: de obicei partenerul sau o altă rudă foarte apropiată. Nu întotdeauna acestă persoană care îi oferă un real sprijin la treburile casei înțelege că mama are nevoie și de înțelegere, răbdare și suport emoțional. Astfel, se ajunge ca pe un fond preexistent fragil să se instaleze o stare depresivă care nedepistată și netratată la timp poate avea chiar consecințe grave, atât asupra nou-născutului cât și asupra mamei și a relațiilor acesteia cu ceilalți membri ai familiei.

De aceea este important de aflat care sunt cauzele acestui tip de depresie și, mai ales, care sunt modalitățile concrete prin care se poate evita apariția și dezvoltarea ei. Una din modalitățile de evitare a apariției depresiei post-natale, poate fi sprijinul emoțional pe care mama îl găsește în familie. Astfel, ideea acestei cercetări a pornit de la premisa că o mare importanță în evitarea apariției depresiei post-partum o are mediul și suportul moral al celor din jur.

La aplicarea instrumentelor s-a observat o ușoară reticență a subiecților în a admite că se confruntă (într-o mai mare sau mai mică masură) cu stări emoționale negative. Este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple deoarece educația primită în familiile de origine nu le-a permis să aibă curajul exprimării emoțiilor și sentimentelor, și eventual a solicitării de ajutor dacă se simt depășiți, adică educația a fost axată preponderent pe dimensiunea cognitivă și comportamentală și nu în plan afectiv.

Această direcție merită explorată în continuare pentru a îmbunătăți viața mamelor și a familiilor în general, pentru a evita atât costurile materiale generate de tratamentele scumpe, cât și pentru a preîntâmpina efectele negative emoționale pe care depresia post-natală o are asupra mamelor și asupra copiilor lor.

Printre limitele metodologice ale prezentei lucrări putem menționa: în primul rând numărul redus de subiecți; un număr mai mare de subiecți și o eșantionare randomizată ar fi permis o generalizare a rezultatelor la nivelul întregii populații din România. În al doilea rând, faptul că eșantionul s-a bazat pe mame din rândul populației urbane și nu a inclus și persoane din mediu rural care se confruntă cu altfel de probleme în creșterea copiilor, nu permite extinderea generalizării rezultatelor. O altă limită o reprezintă prezența relativ nesemnificativă a unor studii asemănătoare pe populația țării noastre și lipsa unor instrumente standardizate care să identifice cu o precizie mai mare impactul mediului asupra stării de bine pentru persoanele care îngrijesc copii.

O direcție viitoare de cercetare ar putea fi realizarea de studii longitudinale care să identifice în ce măsură copiii crescuți de persoane care au avut astfel de stări depresive post-partum de lungă durată se confruntă la rândul lor cu perioade de tristețe sau cu alte probleme emoționale.  Alte direcții viitoare de cercetare ar fi conștientizarea necesității intensificării unor astfel cercetări în România care să identifice care sunt factorii determinanți ai depresiei post-partum și eventual identificarea unui profil de personalitate predispus a se confrunta cu astfel de probleme emoționale astfel încât să se poate lua măsuri chiar înainte ca stările depresive să se manifeste.

Dacă ai nevoie de ajutor, nu ezita să mă suni: 0735 655 894 Cristina Anghel – psiholog clinician.

Bibliografie:

Cristina Anghel, 2015. Influenţa mediului asupra depresiei în perioada maternităţii

Mai departe către rezultatele studiului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *