Abuzurile emoționale în copilărie

Există numeroase studii care arată că abuzurile emoționale din perioada copilăriei au efecte grave pe termen lung.

Chiar dacă nu pare, țipatul constant la copil este în sine o experiență traumatizantă și îi poate schimba acestuia anatomia creierului (Suffren et al., 2021).

Consecințele sunt dificultăți în reglarea emoțională, crize de furie și chiar agresivitatedepresie și anxietate mai târziu în viața de adult.

Mai mult decât atât, pe termen lung, copilul s-ar putea confrunta și cu alte probleme:
 încredere și stimă de sine scăzute;

– dificultăți în relaționare;

– dependențe de substanțe;

– sănătate fizică și psihică precare.

După cum am observat în practică, dar și din cercetările realizate pe acest subiect, acest tip de parenting are efecte negative serioase în viața de adult.

Îngrijorător este faptul că aproape toți părinții țipă la copiii lor la un moment dat, dar extrem de grav este faptul că foarte mulți părinți sunt blocați în acest tipar de comunicare, având impresia că doar așa își pot exercita influența asupra copiilor lor.

O stare de tensiune ridicată și permanentă în familie, în care “a țipa” este normalitatea, este un mediu toxic pentru ei, pentru familie și pentru copiii lor. 

Dacă și ție ți se întâmplă să ai această atitudine în familie, există tehnici pentru a reuși să oprești acest comportament. Pentru totdeauna!

Însă, întâi, e nevoie să faci o alegere!

Doar TU poți decide să oprești asta și să devii un părinte care NU țipă la copiii săi!

Deci, gândește-te dacă acest lucru este important pentru tine ….. 

și 

abia apoi ia conștient și asumat decizia de a deveni un părinte calm în relația cu familia ta.

Fă-o pentru tine!

Fă-o pentru copiii tăi!

Fă-o pentru familia ta!


Te pot ajuta să faci asta. 

Un lucru e necesar să știi: 

Faptul că acum țipi la copiii tăi NU este vina ta!

Însă este alegerea TA să schimbi dacă îți dorești cu adevărat!

Și dacă asta VREI, o POȚI face!




Bibliografie

Suffren, S., La Buissonniere Ariza, V., Tucholka, A., Nassim, M., Séguin, J., Boivin, M., Singh, M., Foland-Ross, Ph. D., Lara, Lepore, F., Gotlib, I., Tremblay, R., & Maheu, F. (2021). Prefrontal cortex and amygdala anatomy in youth with persistent levels of harsh parenting practices and subclinical anxiety symptoms over time during childhood. Development and Psychopathology34, 1–12. https://doi.org/10.1017/S0954579420001716

🌱Neglijarea emoțională🌱: ce este și cum să re-găsim calea către vindecare

De ce se pierde motivația și cum să ți-o recapeți

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *